Tratamentul posttraumatic al genunchiului

Kinetoterapia este o form terapeutic individualizat care, plecnd de la programe de exerciii fizice statice i dinamice, se poate folosi n programele terapeutice profilactice de prevenirecurative i de recuperare.

Exist o gam larg de afeciuni pentru care recuperarea medical prin kinetoterapie este specific i absolut necesar. Astfel, kinetoterapia ajut la tratarea urmtoarelor: afeciunile aparatului locomotor ortopedice traumatice i posttraumaticeafeciunile reumatice spondilit, poliartrit reumatoid, artrit, reumatisme degenerative, reumatismul esutului moaleafeciunile neurologice accidente vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli degenerative i inflamatorii ale sistemului nervos, sindroame neurologiceafeciunile aparatului cardio-vascular, afeciunile aparatului respirator, afeciunile neuropsihice, afeciunile metabolice obezitateamaladiile congenitale distrofia neuro-muscular, luxaia congenital de old, tetraplegiaetc.

Articulaţia genunchiului participă atât la asigurarea staticii, a momentului de sprijin în mers, cât şi la asigurarea dinamicii mersului prin contribuţie la ridicarea piciorului şi orientarea acestuia în funcţie de denivelările terenului în momentul de balans. Care este semnalul de alarmă care avertizează afectarea funcţionalităţii genunchiului? Însă experienţa dureroasă este dificil de evaluat întrucât intensitatea durerii resimţite şi caracterizarea sa variază de la o persoană la alta.

Rolul i conduita kinetoterapeutului Terapia prin micare deservete pe deplin medicina fizic fiind considerat mijloc de baz al ei. Aceast terapie are la baz tiina denumit kineziologie kinezi - micare, logos -tiinramur a tiinelor biologice ce se ocup cu studiul micrilor locomotorii.

Kineziologia sau kinetologia studiaz mecanismele neuromusculare i articulare care asigur omului activitile motrice normale, preocupndu-se totodat de nregistrarea, analizarea i coordonarea mecanismelor neuromusculare.

Slujitorul acestei terapii este kinetoterapeutul, cadru specializat care a studiat micarea - mijloc de baz al kinetoterapiei, sub aspectul bazelor teoretice ale ei, prin apropierea legilor fizicii, neurofiziologiei, mecanicii musculoarticulare biomecanicefiziopatologice, avnd un fundament puternic de noiuni de anatomie funcional.

Pe baza acestor studii directe asupra micrii, legilor ei, precum i a altor noiuni de aceast terapie, terapeutul va concepe i aplica metodologia profilactic, terapeutic i recuperatorie, necesar realizrii scopului ce i-1 propune medicina fizic de redare ct mai rapid a omului suferind unei activiti practice, familiale, sociale sau scopului profilactic de meninere i ntrire a sntii.

Activitatea de kinetoterapie presupune n afar de o bun pregtire teoretic i practic, trsturi morale, obligaii i o bun colaborare cu ceilali specialiti.

Terapeutului i revine responsabilitatea n tratamentul posttraumatic al genunchiului terapiei, succesul aplicrii ei rezultnd din colaborarea armonioas dintre medicul curant i el; primului revenindu-i sarcina de a stabili diagnosticul clinic al bolnavului, iar celui de-al doilea de a stabili metodologia i aplicarea corect a mijloacelor specifice de tratament prin micare n funcie de diagnostic i starea prezent a bolnavului.

Aceast relaie trebuie s fie permanent pe baz de informare reciproc n vederea cunoaterii bolnavului, individualizrii programului i o urmrire atent a evoluiei acestuia n vederea optimizrii actului de recuperare, terapeutul va stabili relaii de colaborare cu medicii specialiti i ali tehnicieni din celelalte secii, ntruct recuperarea nseamn munc n echip.

Aceast activitate cere rezisten fizic i nervoas, ntruct este o activitate continu i intens, cu solicitare fizic i nervoas, ntruct bolnavul este un mic univers, iar muli dintre ei adevrate drame. Actualitatea si importana studiului Patologia traumatic la sportivi, pune deseori probleme dificile att ca diagnostic, ct i de tratament de urgen n multe situaii, iar n continuare, de tratament i recuperare.

Kinetoterapia trebuie s anihileze efectele secundare dezastruoase ale inactivitii kinetice asupra: forei i rezistenei musculaturii, mobilitii articulare, capacitii de efort.

Domeniul traumatologiei sportive reprezint pentru medicul specialist n recuperare medical i medicin fizic una din oportunitile cele mai fericite pentru aplicarea achiziiilor moderne de anatomie funcional i biomecanica, de fiziologie musculo-articular i de neurofiziologie n scopul refacerii funciilor diminuate tratamentul posttraumatic al genunchiului traumatism i ameliorrii capacitii de efort general i specific al sportivilor respectivi.

Colaborarea dintre medicul sportiv, medicul chirurg, ortoped i kinetoterapeut este indisponibil n activitatea sportiv modern.

Majoritatea leziunilor traumatice sportive sunt nechirurgicale i prin natura lor necesit recuperarea, iar cele ce se trateaz chirurgical de asemenea necesit recuperare postoperatorie. Privitor la frecvena articulaiilor afectate n traumatologia sportiv, o statistic a Universitii Columbia din U. Procesele fiziopatologice de baz n traumatologia sportiv sunt aceleai ca n artrita articulației gleznei 2 grade traumatism, n general particulare fiind tipurile lezionale i deci modificrile de substrat fiziopatologic determinate de frecvena crescut n diferite ramuri de sport, n funcie de gradul sporit de solicitare.

Fotbalul, rugby-ul, hocheiul sunt mult mai traumatizante prin faptul c juctorii vin permanent n contact fizic. Ciclurile sptmnale de antrenament supun la un stres deosebit prin solicitri ndelungate, articulaiile, afectnd componenta capsulo-ligamentar i musculotendinoas. Toate aceste verigi fiziopatologice trebuiesc depistate la timp i evaluate ct mai exact cantitativ prin bilan articular, testing muscular, examene funcionale cardio-respiratorii specificerezultatele obinute constituindu-se n obiective ale recuperrii medicale a sportivului respectiv.

Cu ajutorul articulatiilor genunchiului putem merge, alerga sau aseza pe vine fara dureri. Totodata, in functie de situatie si de activitate, genunchiul va suporta greutatea corpului multiplicata.

Evoluia istoricul aspectului ce urmeaz a fi studiat Un istoric al terapiei prin micare nu-i are rostul dect pentru a sublinia dou aspecte deosebit de importante.

Pe de o parte, vechimea impresionant a acestei terapii, vechime care se pierde undeva n trecutul ndeprtat al omului, cci, chiar dac informaiile scrise asupra terapiei prin micare nu au dect aproape cinci mii de ani, este nendoielnic c fiina uman sesizase cu mult timp nainte beneficiile pe care i le aduceau exerciiile de micare pentru refacerea strii de sntate. Sub un anumit aspect, se poate considera c o terapie prin micare, realizat contient, s-a nscut odat cu homo-sapiens. Perenitatea kinetoterapiei de-a lungul mileniilor este prin ea nsi pledoaria cea mai convingtoare pentru valoarea real a acestei terapii, att de particular prin principii, tehnici i metode de realizare.

Încărcat de

Public nDisertaii fizico-medicale, in care un capitol poart titlul de Micarea, considerat ca cea mai bun medicin pentru corp i cuprinde o suit de idei extraordinare pentru acea perioad. Iat cteva dintre tratamentul posttraumatic al genunchiului - nimic nu favorizeaz circulaia att de bine ca micarea: contracia muchilor contract vasele, n special venele, accelernd-o; - n staiunile balneare, micarea pe care o face pacientul parcurgnd distana pn la izvoarele de ape minerale are o valoare mai mare pentru sntate dect nsi apa but; - colica biliar este tratat cel mai bine prin exerciiu i mai ales prin clrit, mersul cu crua, etc; - exerciiile poteneaz efectul unor medicamente pn ntr-att nct, n absena lor, medicaia devine ineficient; - exerciiul fizic i micarea previn guta; - micrile ocupaionale de munc fac parte din exerciiile terapeutice, prelungind viaa.

Dei Hoffmann nu a contribuit prea mult la tehnologia kinetologiei, totui rolul lui n acceptarea i aprecierea kinetoterapiei n Europa a fost enorm. Avntul luat de kinetoterapie n secolul al XlX-lea, ca metod terapeutic de baz ntr-o serie de boli deosebit de artroza în arcade, dar i ca metod de profilaxie, se continu i tratamentul posttraumatic al genunchiului prima parte a secolului al XX-lea, cnd Knopf abordeaz n mod tiinific un alt mare capitol -gimnastica respiratorie artnd rolul respiriei profunde i lente n ameliorarea schimburilor gazoase.

Recuperarea genunchiului | CENTROKINETIC

Secolul al XX-lea debuteaz n kinetologie i cu apariia binecunoscutelor exerciii ale lui Rudolph Klapp pentru reeducarea scoliozelor - exerciii ce se practic i azi n aproape toate slile de gimnastic medical. Tot n prima parte a acestui secol poliomielita ncepe s fac tot mai multe victime, epidemiile se succed frecvent, ceea ce oblig pe medici i kinetoterapeui s se ndrepte i spre aceti sechelari. Se concep noi tehnici pentru reeducarea funcional n special a mersului sechelarilor paraplegici.

Din aceast perioad istoria kinetoterapiei a reinut numele Wilhelminei Wright, din S. Secolul al XX-lea acumuleaz treptat sisteme de kinetoterapie pentru diferite segmente ale corpului sau boli, sisteme analizate, justificate teoretic i expuse practic n cele mai mici amnunte.

Probabil c cel mai nsemnat progres pe care acest secol 1-a marcat n kinetologie tratamentul posttraumatic al genunchiului tehnicile de facilitare neuromuscular, de care rmn legate pentru totdeauna nume ca acelea ale lui Kabat, Knott, Voss, Bobath, Rood, etc.

Aceste tehnici nu numai c au ptruns n intimitatea neurofiziologiei micrii, dar din punct de vedere practic au pus bazele unei kinetoterapii complet noi, cu largi perspective de dezvoltare. Aceast dezvoltare se percepe chiar sub ochii notri prin apariia dureri articulare și dureri articulare de bio-feed-back A.

Marinaccia metodei tratamentul posttraumatic al genunchiului operaionale Fordyce i Skinnera tehnicilor bazate pe componenta motivaional a sistemului motor Kuypers sau pe efectul tranchilizant al exerciiului fizic De Vries i colaboratoriietc. Iat deci c istoricul kinetoterapiei se scrie mereu de milenii i se va scrie cu siguran i n viitor, cci micarea este via. Precizarea noiunilor ntlnite n titlul lucrrii Genunchiul, cea mai mare articulaie a corpului, prin poziia sa anatomic prin rolul su n biomecanica static i dinamic a membrului inferior, ca i prin slaba acoperire cu esuturi moi, devine deosebit de predispus la traumatismele directe i indirecte ndeosebi la sportivii de performan.

Articulaia genunchiului fig 1 este considerat de majoritatea autorilor ca fiind o condilartroz sau troheleartroz dup ali autori. Suprafeele articulare sunt reprezentate de epifiza distal a femurului, de epifiza proximal a tibiei i de faa posterioar a celui mai mare os sesamoid al organismului, patela sau rotula.

Prin poziia sa de articulaie intermediar a membrului inferior, genunchiul are un dublu rol: de a asigura statica printr-o mare stabilitate n momentul de sprijin i de a asigura elevaia piciorului pentru orientarea acestuia n funcie de denivelrile terenului n momentul de balans.

Exist o stabilitate activ i una pasiv a genunchiului, asigurate diferit: 1. Stabilitatea pasiv este realizat de: forma suprafeelor articulare, cu corectrile aduse de cartilaj i meniscuri; formaiunile capsuloligamentale: Intern: ligamentul colateral intern tibialligamentul capsular intern; Extern: fascia lata - bandeleta iliotibial - ligamentul colateral extern peronietendonul popliteului; a b Posterior: ligamentul posterior Winslow Anterior: tendonul rotulian i fascia genunchiului Central: ligamentele ncruciate Aceste formaiuni definitiveaz i axele de micare.

Micarea genunchiului flexie-extensie modific axele de stabilitate, fcnd s intre n joc aparatul capsuloligamentar.

Premed | Genunchiul posttraumatic

La apariia valgus-ului se produce rotaia extern -deci, varus-ul i rotaia intern se controleaz reciproc, ntocmai ca valgus-ul i rotaia extern; invers, rotaia intern faciliteaz valgus-ul, iar rotaia extern, varus-ul. Dac n extensia genunchiului controlul stabilitii unipodale este bine asigurat prin elementele de structur, plus contracia muscular, nu acelai lucru se ntmpl n flexie.

Stabilitatea activ este realizat de muchi. La old au fost deja discutai o serie de muchi care acioneaz i asupra genunchiului, fiind muchii poliarticulari. S-a discutat astfel despre dreptul anterior, croitor, dreptul intern.

Vatii sunt extensori puternici ai genunchiului, mpreun cu dreptul anterior rectus femoris. Toate cele patru capete ale cvadricepsului acioneaz n extensia gambei, cu sau fr ncrcare n lan kinetic deschis sau n lan kinetic nchis cu piciorul pe sol. Ar exista oarecare preponderen a vastului medial pe ultimele grade de extensie cnd gamba e ncrcat. Mai important este ns rolul acestuia de prevenire a dislocrii laterale a rotulei la finalul extensiei.

Ideea c deficitul de extensie pe ultimele 15, datorat vastului medial, ar determina genunchi instabil, este nefondat. Unele studii au artat c nsui vastus intermedius cruralul are aceeai comportare ca i ceilali muchi din cvadriceps. O serie de cercetri mai vechi, de prin anii 50, raportaser unele diferene, contradictorii ns unele fa de altele.

Besmajian arat c, de fapt, la baz st variaia individual. Comportamentul celor patru muchi variaz n tratamentul posttraumatic al genunchiului limite, uneori chiar semnificative, de la un subiect la altul. Chiar facilitarea contraciei cvadricepsului prin flexia uneori extensia degetelor i piciorului este extrem de tratamentul posttraumatic al genunchiului de la un individ la altul.

Mult mai mult decât documente.

Nici rotaia oldului i nici flexia lui nu au adus constante i reproductibile influene asupra forei de contracie a cvadricepsului.

Cea mai mare 7 activitate se nregistreaz cnd micarea de extensie tratamentul posttraumatic al genunchiului ultima jumtate a amplitudinii ei de la Contracia static d maximum de ce poate da doar cnd extensia este complet. S-a dovedit de asemenea c este mai eficient contracia concentric dect cea excentric deci pe scurtarea, i nu pe alungirea muchiului. Popliteul este un rotator tratamentul posttraumatic al genunchiului al tibiei, rmnnd continuu n activitate n poziii de genuflexiune, ajutnd ligamentul ncruciat posterior s previn dislocarea nainte a genunchiului.

Am vzut c ischiogambierii hamstrings - bicepsul femural, semimembranosul i unguente de regenerare articulară - au aciune i asupra oldului i asupra genunchiului. Primul lor rol este de extensori simpli ai CF fesierul mare este un extensor doar n micarea contra rezisteneica i de flexori i rotatori ai tibiei.

Bicepsul femural tratamentul posttraumatic al genunchiului un tratamentul posttraumatic al genunchiului extern singur al CF n extensie i adduciei i doar n mai puin de jumtate din cazuri execut i rotaia extern lateral a genunchiului.

Semimembranosul i semitendinosul sunt extensori i adductori ai oldului abdus cnd micarea se face cu rezisten; pentru genunchi, sunt flexori i rotatori interni.

In mers, ischiogambierii intr n activitate n diferite faze ale acestuia. Astfel, dei acioneaz sincron, semitendinosul, ca i captul lung al bicepsului femural, are o activitate trifazic n mers, n timp ce semimenbranosul ca i captul scurt al bicepsului au activitate bifazic. De reinut c ischiogambierii care acioneaz asupra ambelor articulaii nu pot determina o aciune singular.

Sub contracia integral a lor se va mica acea articulaie care nu este imobilizat prin comand sau de ctre ali factori. Stabilitatea activ a genunchiului n mers se realizeaz prin zvorrea sau nlctarea pe ultimele grade de extensie a lui, care nseamn i rotaie extern a tibiei cu 2- 5permind condilului medial s se blocheze prin ntinderea ligamentului colateral lateral i a ligamentului ncruciat antero-extern.

In zvorrea genunchiului aceast rotaie extern are un rol decisiv, mecanismul fiind denumit screw-home nurubarea lcaului.

Extensia i rotaia extern sunt rezultatul contraciei cvadricepsului i ischiogambierilor, cci acetia din urm trag napoi genunchiul, determinnd i rotaia extern.

Tratament posttraumatic al durerii genunchiului - cursuriproject.ro

Componena articular n regiunea genunchiului se gsesc trei articulaii: femurotibial articulaia propriu-zis a genunchiuluifemurorotulian i tibioperonier superioar. Articulaia femurotibial este cea mai voluminoas articulaie a corpului, deci i cea mai puternic.

La partea ei tratamentul posttraumatic al genunchiului, suprafaa articular se continu cu faa corespunztoare a trohieei, n acest loc remarcndu-se linia condilotrohlean, care reprezint impresiunea format asupra suprafeelor articulare de marginea superioar a meniscului. Cele dou suprafee condilian i trohlean sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Pe spina tibial se insera capetele distale ale ligamentelor ncruciate.

Cavitile glenoide sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Cele dou suprafee laterale sunt n mod normal egale i raportul lor constituie ceea ce se numete indicele patelar Battstrom.

De Palma a descris i dou creste orizontale fine, care mpart cartilajul articular n trei suprafee, corespunznd diverselor zone de contact ale osului cu trohleea n timpul flexiei. Meniscul extern are o form circular, iar cel intern forma unui C. Pe seciune vertical meniscul apare prismatic triunghiular i prezint o baz prin care se insera pe faa interioar a capsulei articulare, o fa superioar n contact cu condilul femural, o fa inferioar care se afl pe cavitatea glenoid tibial dureri articulare care medic o margine intern liber i subire, care privete spre centrul cavitii glenoide.

El se prezint deci asemntor unei pene, aezat n unghiul diedru al sinusului condiloglenoid. La alctuirea ei particip ca suprafee articulare din partea extremitii inferioare a femurului trohleea, iar din partea rotulei, faa ei posterioar, articular. Aparatul capsuloligamentar al articulaiei se confund cu cel al feei anterioare a articulaiei femurotibiale.

• Tratamentul articulațiilor și a coloanei vertebrale în Lyubertsy
• Alcool de camfor în tratamentul articulațiilor
• Genunchiul Posttraumatic
• Inflamatia si spasmul muscular progreseaza pe parcursul primelor ore.
• Sunteți pe pagina 1din 10 Căutați în document Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Fizic Specializarea: Metode fizice aplicate n kinetoterapie i recuperare medical Genunchiul posttraumatic.
• Ameliorați inflamația articulară pe braț
• Care sunt simptomele fracturilor de rotulă?
• Tratament posttraumatic al durerii genunchiului Dureri de genunchi.

Articulaia tibioperonier superioar este o artrodie format din suprafeele articulare date de faa posterioar a tuberozitii externe a extremitii superioare a tibiei i faa intern a capului peroneului. Cele dou fee articulare sunt meninute n contact de o capsul fibroas, ntrit de cum să scapi de umflarea articulațiilor ligamente: ligamentul anterior i ligamentul posterior.

Componenta muscular Muchii care efectueaz micrile genunchiului sunt: muchii coapsei i muchii gambei. Muchii coapsei pot fi mprii n muchi situai n regiunea anterioar i muchii situai n regiunea posterioar. Muchii regiunii anterioare a coapsei a Muchiul tensor al fasciei lata Inseria superioar: pe spina iliac antero-superioar.

Sună la Arcadia

Corpul su muscular se continu cu o larg i puternic aponevroz care se fuzioneaz cu aponevroza femural sub numele de bandeleta lui Messiat sau tractusul ilio-tibial.

Inseria inferioar: tuberozitatea extern a tibiei, marginea extern a rotulei i septul intermuscular extern. Inervaia: nervul fesier superior. Aciune: extensor al gambei pe coaps. Inseria superioar: spina iliac antero-superioar. De aici se ndreapt oblic n jos i nuntru ctre faa intern a tibiei unde realizeaz mpreun cu semitendinosul i dreptul intern un ansamblu aponevrotic numit laba de gsc.

Inseria inferioar: partea superioar a feei interne a tibiei. Inervaia: nervul musculo-cutanat extern din nervul crural.